sâmbătă , 23 septembrie 2017
NEWS ALERT

RROMII DIN STREHAIA, JAF DE 80 DE MILIOANE DE EURO LA BUGET. AFLĂ CUM

1

86 de societăţi fantomă şi un prejudiciu de peste 80 de milioane de euro (1600 de miliarde de lei vechi) adus statului român. Totul s-a întâmplat între anii 2008 – 2012 în aşa-zisul paradis fiscal de la Strehaia, unde în plină criză, palate de prost gust şi maşini de lux de sute de mii de euro apar şi astăzi precum ciupercile după ploaie. Mărfuri şi sume greu de pronunţat sau de imaginat vreodată pentru milioane de români au făcut obiectul afacerilor fictive, iar banii se întorceau în buzunarele ţeparilor sub formă de returnări in TVA sau scăderi de taxe şi impozite. Ei bine, indivizii au încasat toţi aceşti bani cu un pix, o ştampilă şi o factură şi desigur cu un tupeu ieşit din comun. La acestea se adaugă şi ţepe de milioane de lei date societăţilor statului, aşa cum este cazul Termocentralei Halânga.

Pământ pe post de cărbune în cazanele termocentralei

În timp ce milioane de ţărani români sunt obligaţi mai nou să plătescă impozite care-i aduc încet dar sigur la ruină, aceşti indivizi jefuiesc sistematic bugetul, uneori protejaţi chiar de funcţionari ai statului român. Infracţiunile economice au devenit o obişnuinţă la Strehaia în ultimii zece ani, dar amploarea luată după 2008 şi zecile de milioane de euro sifonate după 2008 sunt fără precedent. Banii se transformă de cele mai multe ori în palate impunătoare sau maşini de lux pe care un om cinstit nu le-ar putea cumpăra nici dacă ar munci zece vieţi, adunat.

Poate unul dintre cele mai reprezentative cazuri este cel în care, 6 rromi din Strehaia, timp de 6 luni au vândut pământ pe post de cărbune Termocentralei Halânga. Capul acestei reţele care a ţepuit o regie a statului cu 3 milioane de lei noi a fost chiar autointitulata preşedintă a rromilor din Strehaia, Stela Mihai, cea care a reuşit să dispară le vremea respectivă de la domiciliu, dar a fost reţinută ulterior şi apoi pusă în libertate de judecători. Practic, jumătate de an, rromii au vândut Termocentralei Halânga zeci de mii de tone de pământ cumpărate de la o firmă din Gorj. Afacerea mergea ca pe roate, cazanele termocentralei ardeau pământul, iar cu banii încasaţi rromii ridicau palate peste palate la Strehaia. Deşi din fiecare camion de cărbune trebuiau prelevate probe care se păstrează 15 zile, 6 luni nimeni nu a văzut ce intră pe porţile şi în cazanele termocentralei. Ba mai mult, până oamenii legii au intrat pe fir, rromilor le-au intrat în cont şi 3 milioane de lei şi probabil ar fi urmat şi altele. Desigur, sunt cinci ani în care procesul tergiversează. Cei 6 rromi au fost trimişi în judecată, dar cei care au acoperit jaful de la termocentrală sunt în libertate. Poate aşa se explică faptul că astăzi din depozitele Termo Halânga lipsesc 300.000 de tone de cărbune. Este echivalentul a 15.000 de camioane a 20 de tone fiecare. Iar problema acestui cărbune este puterea calorică, şi cu 50 %  mai mică decât ar fi fost normal. Se pune întrebarea, cine a aprobat acest jaf de la Termo? Cine a trecut cu vederea intrarea cărbunelui pe porţile termocentralei, fără să fie luate probe? E greu de grezut că angajaţii ar fi avut un asemenea tupeu, fără să fi fost protejaţi de cei care conduceau destinele termocentralei.

mASCATIITVA-ul, “prada” preferată a rromilor

Dar cele mai mari sume scoase din bugetul statului sunt prin returnări de TVA. Prejudiciul total depăşeşte 80 de milioane de euro. “În calitate de administratori ai unor societăţi comerciale, suspecţii au întocmit documente fiscale privind efectuarea unor tranzacţii comerciale fictive, derulate cu agenţi economici din zeci de judeţe, fiind înregistrate cheltuieli nereale în evidenţa contabilă, prin care au dedus TVA-ul şi au diminuat impozitul pe profit”. Aşa sună de cele mai multe ori rechizitoriile procurorilor DIICOT şi ale poliţiştilor.

Într-un astfel de caz, la sfârşitul lui februarie 2012, 13 locaţii erau luate cu asalt de către 200 de oameni ai legii. Alte 17 descinderi aveau loc simultan în judeţele Hunedoara, Cluj, Timiş şi Argeş. Vizaţi erau 34 de indivizi care jefuiseră nonşalant bugetul cu incredibila sumă de 30 de milioane de euro. Capii acestei reţele specializată în ţepe date statului român erau din localitatea Strehaia. Doar doi indivizi  au înfiinţat cinci societăţi comerciale fantomă. Pe numele acestora au emis facturi fiscale pentru operaţiuni comerciale fictive de livrare de mărfuri sau prestări servicii pentru 50 de firme din ţară. Doar pentru 5 societăţi comerciale au fost facturate mărfuri şi servicii de 6 milioane de euro, sume încasate numerar de cei doi cu un prejudiciu de 2,4 milioane de euro adus statului. 13 persoane din Strehaia au fost ridicate atunci pentru audieri şi conduse la sediul DIICOT. Alţi 21 de indivizi au fost aduşi din judeţele Timiş, Hunedoara, Cluj şi Argeş. Poliţiştii au ridicat pentru confiscare 5 maşini de lux, 2 seifuri, arme şi 70.000 de lei. Unul dintre protagoniştii acestui jaf de nedescris era şi regale asfaltului din Piteşti, Cătălin Spătaru. În rechizitoriu, procurorii scriu că “de la Strehaia la Piteşti au fost transportate în câteva săptămâni peste 500.000 de tone de nisip. Tranzacţia fusese făcută, atenţie, cu o singură Dacia Papuc. Desigur, dacă aceste livrări ar fi fost făcute, doar preţul pentru transport ar fi depăşit de trei ori preţul mărfii. Totul a fost însă doar pe hârtie, este vorba de nişte facturi fictive emise de rromi şi înregistrate de societatea din Piteşti, în contabilitate. Ţiganii primeau un commission de 10 % şi banii returnaţi din TVA, Cătălin Spătaru îşi diminua cu procente bune impozitul pe profit. Desigur, Cătălin Spătaru este liber astăzi ca pasărea cerului, după ce a stat cam 90 de zile în arestul IPJ Mehedinţi.

Din topul Forbes în arest

Chiar  pe 1 noiembrie 2012, poliţiştii de la Crimă Organizată, alături de procurorii DIICOT descindeau în 25 de locatii din judetele Mehedinţi si Satu Mare. Peste 100 de oameni ai legii luau cu aslat casele rromilor şi locuinţele mai multor oameni de afaceri suspectaţi de evaziune fiscală, într-un dosar în care înşelaseră statul român cu 12 milioane de euro. Surpriza acestui dosar era unul dintre milionarii Severinului, omul de afaceri Constantin Bădescu. Acuzatiile aduse erau spălare de bani, evaziune fiscală înşelăciune şi fals in acte. 15 persoane, erau la vremea respectivă aduse la audieri, între care 4 rromi din oraşul Strehaia.

Descinderi au avut loc şi la firmele şi locuinţa omului de afaceri Constantin Badescu. Acesta a fost adus la DIICOT Mehedinţi. Bădescu şi ceilalţi 14 care primseră mandate de aducere erau suspectaţi că în perioada 2009 – 2012, prin emiterea unor facturi fictive încasaseră sume necuvenite de la bugetul de stat. Constantin Badescu era şi este unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Mehedinti,  beneficiarul mai multor contracte de asfaltare cu Primăria Drobeta-Turnu-Severin şi Consiliul Judeţean Mehedinti. O zi mai târziu, Constantin Bădescu era reţinut de către procurorii DIICOT pentru evaziune fiscală, spălare de bani, fals în acte şi constituire de grup infracţional. Alături de acesta au mai fost reţinute alte 6 persoane, între care 5 rromi din Strehaia. Bădescu a rămas în arest până la sfârşitul anului 2012, când a fost pus în libertate, după ce judecătorii de la Curtea de Apel Craiova au dat de pământ cu o cerere de eliberare pe cauţiune în valoare de 2 milioane de euro, acceptată iniţial de magistraţii de la Tribunalul Mehedinţi. Magistraţii de la Curtea de Apel au respins cererea şi l-au eliberat gratis pe Bădescu. Doar că între timp, procurorii DIICOT puseseră sechestru pe parte din bunurile afaceristului.

aLTŞopalcă şi mascaţii lui Althamer spaima rromilor

Cei care au instrumentat toate aceste cazuri şi multe altele şi cei care au devenit practic spaima rromilor de la Strehaia şi a zeci de oameni de afaceri care şi-au diminuat impozitele făcând afaceri fictive cu aceştia sunt poliţiştii de la Crimă Organizată din Mehedinţi, dar şi unul dintre cei mai eficienţi procurori români la această oră, Constantin Şopalcă. Practic, o mână de oameni, nu mai mult de 15, în frunte cu amintitul procuror, în urma unor sute de ore de muncă puse cap la cap şi a sute de ore de audieri maraton, au reuşit să probeze infracţiunile acestor indivizi.

 “Fenomenul este amplu. În cursul anului 2012, poliţiştii de la Crimă Organizată Mehedinţi, în colaborare cu procurorii DIICOT au destructurat trei grupuri inracţionale organizate specializate în evaziune fiscală şi spălare de bani, în total fiind reţinute şi arestate 57 de personae. Totodată, au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de 17 milioane de euro şi s-au recuperat 80 de miliarde de lei” a declarat Mihai Baicu, unul dintre protogoniştii acestor anchete, ofiţer în cadrul BCCO Mehedinţi.

Practic, recuperarea totală a prejudiciilor este uneori aproape imposibilă, pentru că protagoniştii acestor hăţişuri financiare nu au nimic pe numele lor. Ofensiva împotriva jafului se împotmoleşte într-o legislaţie interpretabilă şi în procese interminabile la sfârşitul cărora indivizi scapă de cele mai multe ori basma curată sau doar cu câţiva ani după gratii. Mult prea puţini ca să oprească tentaţia îmbogăţirii peste noapte.

loading...


Un Comentariu

  1. Gunoaiele astea ar trebui sa fie exterminate de pe fata pamantului !

Lasa un Comentariu

E-mailul tau nu va fi publicat. Campurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Scroll To Top