joi , 20 iulie 2017
NEWS ALERT

AGRICULTURĂ CA LA CARTE, LA FERMA ACADEMIEI ROMÂNE DE LA DÂRVARI

La Ferma „Elias“ a Academiei Române de la Dârvari, din judeţul Mehedinţi, o mână de oameni lucrează peste 400 de hectare de teren şi obţin an de an producţii-record. Şi asta datorită celui mai ingenios sistem de irigaţii din România, care aduce apa de la 100 de metri adâncime şi o pulverizează pe câmp cu ajutorul unor aspersoare importate din Franţa.

DSCF8107

Economistul Nicolae Bîlcă (63 de ani) se ocupă de aproape 40 de ani de bunul mers al Fermei „Elias“ a Academiei Române, de la Dârvari, din judeţul Mehedinţi. Culturile de porumb, grâu, floarea-soarelui şi, mai nou, o plantaţie de meri ale fermei, împrejmuite de o perdea de salcâmi, se întind
pe o suprafaţă de 420 de hectare.

An de an, Nicolae Bîlcă obţine recolte de invidiat, în timp ce alţi fermieri din judeţ sunt la mila lui Dumnezeu. Şi asta pentru că la ferma pe care o conduce a pus la punct un sistem de irigaţii unic în România, după ce a văzut că toată munca de peste an a fost afectată de secetă. Sistemul aduce apa de la o adâncime de 100 de metri şi asigură an de an producţii-record.

DSCF8074

„În 2007, în Mehedinţi a fost o secetă groaznică. Consiliul de Administraţie a fost de acord şi, începând cu anul 2008, am făcut acest sistem de irigaţii cu puţuri forate. Practic, este un pionierat în România, am forat 12 puţuri la 100 de metri, fiecare cu un debit de 4,6 litri pe secundă, avem trei bazine de acumulare de 2.000 de metri cubi fiecare, avem staţii de punere sub presiune“, explică Nicolae Bîlcă. Investiţia a fost destul de mare, de circa 300.000 de euro, dar asigură irigarea unei suprafeţe de 320 de hectare.

„Secretul acestor culturi constă în faptul că s-a respectat tehnologia în totalitate, s-a lucrat exact ca la carte, mai mult decât atât, avem un sistem modern de irigaţii“, mai spune Bîlcă.

DSCF8112

Că investiţia a meritat, fermierul de la Dârvari o simte cel mai mult în anii secetoşi, care nu au ocolit deloc Mehedinţiul în ultima perioadă. „Într-adevăr, costurile sunt foarte mari, la 100 de hectare – peste 100.000 de euro, dar banii vin înapoi cu vârf şi îndesat în special în anii cu secetă. Mai mult decât atât, am achiziţionat din Franţa cele mai moderne rampe de irigat, rampe liniare şi pivot. Noi putem să irigăm cele 300 de hectare în şapte zile, atât este perioada de revenire. Suntem independenţi, nu depindem de apa venită din Dunăre, avem totul automatizat“, explică fermierul.

DSCF8094

Datorită acestui sistem de irigaţii, producţia la Ferma „Elias“ se dublează, iar într-un an secetos, când un fermier se declară norocos dacă obţine o tonă de porumb la hectar, aici producţia nu scade sub cinci-şase tone la hectar.

liviu botea electromecanic

„După părerea mea, din cauza secetei, ar fi producţie foarte scăzută, dar datorită acestui sistem propriu de irigaţii avem rezultate bune. La fiecare bazin sunt patru pompe, totul este controlat din calculator. Dacă apar deranjamente, omul se ocupă de ele şi le remediază imediat. Nu mai e ca pe timpul comunismului, când la o aripă de ploaie trebuia să fie 10-15 muncitori“, spune Liviu Botea, electromecanic la sistemul de irigaţii al fermei „Elias“.

Sistem prin picurare la livada de meri

DSCF8108

La ferma de la Dârvari a răsărit recent, pe o suprafaţă de opt hectare, şi o livadă superintensivă de meri aduşi o parte din Ungaria, o parte de la Institutul de Pomicultură de la Mărăcineni (judeţul Argeş). Până la 30 de hectare se vor planta sâmburoase şi vie de masă, iar producţia este garantată fiindcă a fost amenajat un sistem de irigare prin picurare, iar de hoţi este protejată cu ajutorul camerelor video. Şi pentru ca totul să fie ca la carte, livada va fi acoperită şi cu o plasă antigrindină, astfel încât şi acest pericol să fie înlăturat.

tehnicianul fermei

„Livada am înfiinţat-o în primăvara anului trecut, acum este în al doilea an, deja urmărim ca anul viitor să ne producă cinci-şase kilograme pe pom. Când va ajunge la maturitate, vom obţine 40-50 de tone la hectar. Nu există riscul să se usuce, pentru că aici folosim un sistem prin picurare, exact ceea ce îi trebuie pomului. Eu, ca tehnician, mă îngrijesc de această livadă, dar mi se dau zilnic patru-cinci oameni ca să-i folosim la lucrările care se execută aici în plantaţie: tăieri, legări, dirijări“, spune Antonie Nicuş, tehnicianul fermei.

DSCF8105

Înfiinţată de un industriaş evreu

Ferma de la Dârvari a fost înfiinţată în 1925 şi a aparţinut industriaşului evreu Jacques Menachem Elias, cel care şi-a
donat întreaga avere Academiei Române. Nici Nicolae Ceauşescu nu s-a atins de această fermă, care a reuşit să se menţină în toţi aceşti ani datorită oamenilor de aici.

„Noi, în toţi aceşti ani, am cultivat cereale şi plante tehnice, am făcut export până în 1990 de fel şi fel de seminţe, începând cu porumb sau floarea-soarelui. Porumbul de la noi ajungea în Chile prin nişte firme din Hamburg. Am cultivat, de asemenea, foarte multă soia. Ferma «Elias» şi Fundaţia Familiei Menachem H. Elias au fost un model pentru locuitorii satelor de aici. Ani la rând, le-am dat sămânţă, vin la noi şi pentru asistenţă tehnică“, spune cu mândrie Nicolae Bîlcă.

De-a lungul anilor, pentru locuitorii satului Dârvari, cu fonduri acordate de Fundaţia Familiei Menachem H. Elias s-a construit un dispensar uman, un cabinet stomatologic, au fost ajutate şcolile, iar copiii au primit întotdeauna cadouri de sărbători.

 15 angajaţi la fermă

deschidere

De întreaga fermă de la Dârvari se ocupă o mână de oameni. Cincisprezece sunt în total, dintre care şapte angajaţi pe post de paznici, fiindcă multe dintre utilajele fermei fac cu ochiul hoţilor din sat. De teama acestora, Nicolae Bîlcă a montat în livada de meri chiar şi camere video. Şi pentru că munca în agricultură este grea, oamenii de aici sunt răsplătiţi pe măsura efortului lor. „În timp, ne-am format un colectiv de oameni buni. Pe lângă salariu, angajaţii noştri beneficiază de 1.200 de kilograme pe an, deci 100 de kilograme pe lună de cereale, participă la venitul net al unităţii, sunt ani în care primesc sume consistente, 10% din venitul brut al fermei se repartizează salariaţilor. Apoi îi mai ajutăm cu utilajele fermei şi pe cei care au o bucată de teren“, spune economistul Bîlcă.

Jacques Menachem Elias, industriaşul care şi-a donat averea Academiei Române

 Jacques Menachem Elias, care a trăit între 1844 şi 1923, a fost un magnat şi filantrop evreu de rit spaniol, cetăţean român, ales post-mortem (1993) membru al Academiei Române. A fost un important om de afaceri, proprietar al unei fabrici de zahăr (Fabrica de Zahăr din Sascut, judeţul Bacău – localitate pe care întemeiat-o) şi bancher (fiind preşedintele şi acţionarul Băncii Generale Române).

DSCF8067

În cei aproape 80 de ani de viaţă, a reuşit să strângă o mare avere, deţinând moşii de mii de hectare, ferme agricole, imobile în ţară şi în străinătate (nouă imobile la Viena spre exemplu, precum şi la Berlin, Roma şi Paris), două hoteluri din Bucureşti (Continental şi Patria), două mine de mercur în Dalmaţia, fabrici şi milioane de lei în acţiuni la New York, Bruxelles, Londra, Praga, Belgrad, Viena, Berlin.

Deoarece până la Primul Război Mondial evreilor din România li se acorda dreptul de a fi cetăţeni români individual, cu aprobarea Parlamentului, Jacques Elias a primit cetăţenia română abia în anul 1880, printr-o
procedură de urgenţă, la cererea regelui Carol I. Deşi a strâns o mare avere, Elias a trăit toată viaţa modest, locuind într-un apartament obişnuit şi nefrecventând cluburi sau cazinouri.

Consilier al regelui Carol I

Jacques Elias a fost consilier al regelui Carol I, care l-a recompensat cu onoruri înalte pentru contribuţia lui la dezvoltarea economiei româneşti. Jacques Menachem Elias a încetat din viaţă la data de 14 mai 1923, în Bucureşti. La înmormântarea sa a participat întreg guvernul român de atunci. Prin testamentul său redactat la 2/15 decembrie 1914, cum nu avea nici ascendenţi şi nici descendenţi în viaţă, el a desemnat ca legatar universal Academia Română, căreia i-a lăsat toată averea mobilă şi imobilă „oriunde
s-ar afla această avere, în ţară şi în străinătate“ (evaluată pe atunci la un miliard de lei).

Conform dorinţei sale, Academia Română a înfiinţat o fundaţie de cultură naţională şi de asistenţă publică numită Fundaţia Familiei Menachem H. Elias – după numele tatălui industriaşului –, întreaga avere urmând să fie consacrată „promovării culturii din România, alinării bolilor săracilor noştri, încurajării elementelor valoroase, sprijinirii cauzelor nobile. Şi aceasta fără deosebire de origine, pentru toţi cei care merită să fie ajutaţi“.

Corina Macavei

loading...


Lasa un Comentariu

E-mailul tau nu va fi publicat. Campurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Scroll To Top