sâmbătă , 21 iulie 2018
NEWS ALERT

CE A DUS LA INSOLVENŢA REGIEI AUTONOME PENTRU ACTIVITĂŢI NUCLEARE?

Administratorul judiciar al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare din Drobeta Turnu Severin, reprezentantul societăţii “Tudor şi Asociaţii”, Ion Tudor a făcut public raportul privind cauzele şi împrejurările care au dus la insolvenţa RAAN, arătând evoluţia datoriilor în ultimii ani, precum şi investiţiile ineficiente ale companiei.

raan

Într-un comunicat de presă remis miercuri de RAAN se arată că principalele cauze care au făcut de-a lungul timpului ca Regia să intre în insolvenţă în 2013 sunt:

  1. Investiţiile ineficiente: Instalaţia de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii – la Sucursala Romag Termo;
  2. Supraîndatorarea;
  3. Neîncasarea creanţelor provenite în cadrul Sucursalei Romag Termo şi care constau în energie termică facturată către personae fizice şi juridice;
  4. Neîncasarea creanţelor care constau în energie electrică facurată;
  5. Faptul că în ultima perioadă principalul produs finit al RAAN şi anume apa grea, se află constituit ca şi stoc la nivelul Regiei, ajungând la data de 30.06.2013 să valoreze 294.666.915 lei.

Din lista de mai sus şi care a fost prezentată sub forma unui comunicat de presă reiese că direct sau indirect, pentru situaţia actuală a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare din Drobeta Turnu Severin sunt vinovaţi de la şefii structurilor interne ale Regiei care nu au gestionat cheltuielile companiei, cei care s-au ocupat de investiţia fatală a unităţii de pe platforma Romag Termo, Guvernul care nu achită apa grea produsă de Romag Prod, dar şi locuitorii municipiului care nu îşi plătesc datoriile la Serviciul de Termoficare. Nu în ultimul rând, un loc aparte îl ocupă firmele care au căpuşat Regia, dar acestea au avut întotdeauna girul mai marilor RAAN.

Cu privire la “Instalaţia de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii”, catalogată de actuala conducere a RAAN ca fiind o “investiţie ineficientă” se precizează că valoarea estimată a acesteia în data de 13.08.2008, când s-a şi aprobat în Guvern, a fost de 172.603.323 lei. “Pe parcursul execuţiei lucrărilor prevăzute în contractul iniţial, pe baza dispoziţiilor de şantier şi a Notelor de constatare încheiate între beneficiar, proiectant şi executant, au fost încheiate mai multe acte adiţionale de lucrări suplimentare care au mărit valoarea la 341.173.334,98 lei fără TVA.”, se arată în comunicatul RAAN.

Se arată aşadar că valoarea lucrării s-a dublat, în condiţiile în care câştigătorul licitaţiei pentru efectuarea instalaţiei, SC Confort SA Timișoara – Hydrosistem Projesct A.S. a obţinut-o cu preţul de 165.381.830 lei, în data de 18.02.2009 şi ar fi trebuit să o termine în 36 de luni, adică în luna februarie a anului 2012. Instalaţia este nefinalizată înprezent în condiţiile în care, până acum s-au facturat şi acceptat la plată lucrări în valoare de 274.417.361 lei fără TVA.

În cazul investiţiei ineficiente vor fi necesare lucrări suplimentare pentru finalizarea ei, o nouă decalare a termenului de predare, dar şi un nou executant, deoarece Confort S.A. Timişoara a intrat în procedura de faliment.

Raportul întocmit de societatea de insolvenţă arată că datoriile totale ale RAAN au cunoscut o evoluţie crescătoare în anul 2012 şi în prima jumătate a anului 2013. Astfel, dacă în 31.12.2011, datoria totală a companiei era de 667.141.509 lei, la data de 30.06.2013 a ajuns la 924.023.593 lei. Între 2009 – 21.11.2011, la conducerea RAAN a fost Adrian Olaru. El a fost urmat pentru o perioadă scurtă de Constantin Bolocan şi ulterior de Gheorghe Dulcea, care a fost director general din mai 2012 până în martie 2013. Gheorghe Dulcea a fost însă director economic înainte de a fi numit director general, astfel că a girat toate contractele şi investiţiile ineficiente derulate de Regie. În anii 2010 şi 2011, RAAN a acumulat datoriile provenite de la furnizorii neachitaţi, dar la data de 31.12.2013 apar, pe lângă datoriile către furnizorii neachitaţi şi obligaţii restante către bugetele locale. În data de 30.06.2013 apar şi obligaţii restante către bugetul asigurărilor sociale, constând în obligaţii restante către bugetele locale şi credite bancare nerambursate la scadenţă. La momentul intrării în procedura de insolvenţă, Regia avea, potrivit asociatului coordonator, Ion Tudor creanţe totale în valoare de 200 milioane de euro. În finalul comunicatului remis de RAAN miercuri se arată că în ciuda situaţiei delicate în care se află, Regia „are reale posibilităţi de reorganizare”. În perioada următoare administratorul judiciar trebuie să întocmească planul de reorganizare a unităţii.

 

loading...


Lasa un Comentariu

E-mailul tau nu va fi publicat. Campurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Scroll To Top