marți , 12 noiembrie 2019
NEWS ALERT

CONFLICT ROMANO-SARB PE APA DIN DUNARE: MALUL ROMANESC ESTE SECAT, A FOST AFECTATA FAUNA SI PRODUCTIA DE ENERGIE

 

România şi Serbia au intrat într-un conflict în ceea ce priveşte exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie al Dunării, după ce au încălcat un grafic comun de exploatare a fluviului, ceea ce a atras efecte negative în privinţa faunei Parcului Natural Porţile de Fier, producţia de energie şi turismul în Mehedinţi şi Caraş Severin.

IMAG0705

Deşi există un grafic comun de uzinare a apei din Dunăre, între România şi Serbia, stabilit printr-un acord în anul 1963 , acesta este lăsat de izbelişte. În opinia reprezentanţilor Hidroelectrica, primii care l-au încălcat au fost sârbii, care nu au făcut investiţiile asumate, iar mai apoi România care nu le-a mai achitat vecinilor cota anuală pentru faptul că la noi este mai multă apă.

Potrivit directorului Parcului Natural Porţile de Fier, Marian Jiplea, sute de kilograme de peşti din arii protejate au rămas pe uscat de curând, după ce malul româneasc al fluviului Dunărea s-a retras brusc cu aproximativ trei, patru metri.

„S-au produs efecte în special asupra speciilor din zonă, speciile de peşti portejate. Concret, la ASPA Diviş Pojejena – (n.r. ASPA – Arie de Protecţie Specială Avifaunistică), scăderea dramatică a nivelului a făcut ca peştii, fiind în perioada de prohibiţie să rămână pe uscat. Au fost zone cu sute de kilograme de peşte rămase pe uscat şi bineînţeles că au murit, s-au diminuat efectivele. S-au observat asemenea situaţii şi la Racul de Dunăre care este o specie protejată în zona Diviş Pojejena şi la Balta Nera  – Dunăre, rezervaţii din Caraş Severin.”, a declarat directorul Parcului Natural Porţile de Fier.

Scăderea nivelului fluviului Dunărea a atras efecte negative şi asupra turismului din zona Clisurii Dunării din judeţul Mehedinţi, parte dintre turiştii care îşi rezervaseră camere la pensiunile din zonă anulându-şi sejurul când au aflat că apa este scăzută.

Nicu Roman, proprietarul pensiunii Alegria de pe Clisura Dunării a declarat marţi, că 50% dintre cei care aveau rezervări făcute au renunţat să mai vină întrucât au aflat că nu pot pescui.

„Unde suntem noi, aici, ar trebui să fie apă cam doi metri, cu doi metri peste ce este acum. Pontonul pensiunii ar trebui să plutească, dar din păcate, pescuim în nămol.”, a arătat proprietarul pensiunii, care a adăugat că majoritatea turiştilor, merg pe Clisura Dunării pentru pescuit.

Nivelul fluviului Dunărea a scăzut în partea românească, după ce Serbia ar fi încălcat acordul de exploatarea a fluviului, încheiat cu România în 1963, potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica Porţile de Fier.

Astfel, la darea în folosinţă a Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I şi Djerdap I pe partea sârbească, între cele două părţi a fost semnat un acord, care prevedea ca partea română să plătească părţii sârbe echivalentul a 138 GWh energie electrică întrucât malul sârbesc este mai jos decât cel românesc. Acelaşi act prevedea ca suma respectivă să fie folosită de Serbia pentru lucrări la malul Dunării.

Actuala conducere a Hidroelectrica a sistat plata către Serbia în 2012, pe motiv că statul vecin nu ar fi investit banii. După ce plăţile au fost sistate, şi Serbia uzinează apa Dunării fără să mai respecte graficul comun, ceea ce duce la secarea malului românesc.

Potrivit preşedintelui Sindicatului Porţile de Fier, Cristinel Popescu, acest lucru a dus la scăderea producţiei de energie în Romnia şi creşterea costurilor.

IMAG0707

“Fiind vorba despre Hidrocentrala Portile de Fier, efectele sunt legate de producerea energiei electrice. Datorită scăderii cotei Dunării în amonte, evident că se micşorează nivelul dintre amonte şi aval, deci căderea pentru Hidrocentarla Porţile de Fier I şi randamentul sunt scăzute, cu costuri mai mare pentru producerea megawatt-ului oră şi cu o producţie diminuată. În acelaşi timp, este şi o problemă legată de navigaţie, iar Dunărea nu a fost scăzută la acest nivel decât în perioadele de secetă foarte mare.”, a arătat Cristinel Popescu.

În opinia liderului de sindicat situaţia putea fi evitată de conducerea Hidroelectrica.

„Nu trebuia să se ajungă la această situaţie. România, partea noastră, trebuia să plătească părţii sârbeşti cei 138 de GWh. Pur şi simplu, puteam din potenţialul Dunării să îi lăsăm pe sârbi să producă cu 138 GWh suplimentar sau din producţia noastră să le cedăm 138 de GWh.

Conducerea Hidroelectrica nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere.

Oana Mitu

loading...


Lasa un Comentariu

E-mailul tau nu va fi publicat. Campurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Scroll To Top