miercuri , 18 octombrie 2017
NEWS ALERT

EPISCOPIA SEVERINULUI ȘI STREHAIEI: „SPECIALIȘTI ÎN ARHEOLOGIE AU LUCRAT LA LUMINA ZILEI, SUB UMBRELA UNEI AUTORIZAȚII DE DIAGNOSTIC ARHEOLOGIC”

După scandalul produs la începutul acestei săptămâni la Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” de la Baia de Aramă, când o echipă de arheologi a început căutările după comoara lui Constantin Brâncoveanu, Episcopia Severinului şi Strehaiei a prezentat astăzi un punct de vedere oficial vizavi de ceea ce s-a întâmplat acolo.

COMOARA bAIA 1

Episcopia Severinului și Strehaiei a fost cea care din primul moment a sesizat autorităţile, având suspiciuni că lucrările arheologice nu se efectuează cu respectarea legii. Reprezentanţii Episcopiei Severinului și Strehaiei ţin să precizeze că nu se opun cercetărilor arheologice realizate conform standardelor aplicabile, ci dimpotrivă, descoperirea unor vestigii brâncovenești la Mânăstirea din Baia de Aramă ar spori însemnătatea istorică și ar conferi un plus de importanță religioasă mărturiilor din vremea voievodului sfânt Constantin Brâncoveanu.

„Episcopia Severinului și Strehaiei își exprimă indignarea pentru situația nemaiîntâlnită până în prezent în care specialiști în arheologie și protecția monumentelor istorice au lucrat la lumina zilei, sub umbrela unei autorizații de diagnostic arheologic, cu aceleași metode distructive cu care căutătorii de comori <<lucrează>> la adăpostul nopții”, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

În ziua de 11 noiembrie 2013, la mânăstirea Sfinții Voievozi  din Baia de Aramă, o echipa  de cercetători formată din Gheorghe Petrov, responsabil științific de șantier, Horațiu Dorin Groza, Marin-Iulian Neagoe și Vasile Paul Scrobotă a început așa-zise lucrări de evaluare de teren, în baza Autorizației  de Diagnostic Arheologic nr. 266/2013 emisă de Ministerul Culturii pentru  Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Autorizația în cauză a fost emisă pentru efectuarea „evaluării de teren în zona curții bisericii, urmărindu-se următoarele obiective arheologice: evaluarea potențialului arheologic, verificarea stratigrafiei, pentru inițierea unei viitoare cercetări preventive”.

„Prezenți la fața locului, reprezentanții Episcopiei Severinului și Strehaiei, însoțiți de un arheolog expert, dr. Gabriel Crăciunescu, au constatat cu stupoare că, pentru atingerea obiectivelor menționate în autorizație, echipa de cercetători contractase o firmă care să presteze servicii cu un buldoexcavator, cu braț și cupă de excavare, freză și picamer cu aer comprimat. Protestând împotriva acestui mod de lucru, reprezentanții episcopiei s-au lovit de indiferența echipei de cercetare, astfel încât buldoexcavatorul a început să excaveze”, se mai arată în comunicatul de presă.

În calitate de titulari ai monumentului istoric, reprezentanții Episcopiei spun că au solicitat arheologului Gheorghe Petrov să le pună la dispoziție Proiectul evaluării de teren, având în vedere că este obligatoriu pentru arheologi să realizeze o Evaluare de teren numai pe baza unui proiect ce conține specificații scrise, dar că acesta  refuzat să le prezinte acest document, deşi este strict necesar pentru ca factorii în drept să poată verifica dacă modul de lucru aplicat pe teren corespunde cu cel autorizat de Ministerul Culturii.

„Așa a început dezastrul. Săpăturile arheologice profesioniste se fac stratificat, adică se degajează straturi-straturi de maximum 10 cm. Verificarea stratigrafiei (a straturilor succesive de locuire) se face printr-un sondaj, sub forma unui patrulater cu laturi de 1-2 m. În schimb, aici, s-a început excavarea terenului la 0,05-0,30 m de zidul bisericii, în zona tâmplei de nord, folosind cupa și brațul buldoexcavatorului. În procesul de excavare utilajul a smuls blocuri de piatră din fundația absidei. S-a realizat un crater cu adâncimea de 3,60 m în partea de est (la tâmpla de nord) și 1,80 m în partea de vest, lungimea craterului mergând paralel cu zidul nordic al bisericii pe o distanță de 7,90 m, lățimea acestuia fiind de 1,90 m. Din punctul cel mai adânc al craterului, de 3,60 m, a început forarea în stâncă, folosind un picamer minier, realizându-se o pătrundere cu adâncimea de 2,70 m și diametrul de cca. 3 cm. Ca urmare a blocării înaintării, s-a renunțat la acest canal de forare și a început, de la aceeași adâncime de 3,60 m, săparea unui canal oblic înspre fundația naosului bisericii. În cursul acestei ultime forări, burghiul utilizat s-a blocat în rocă, iar lucrătorii nu au mai putut continua, încetând astfel pretinsa <<evaluare de teren>>. Menționăm că în tot cursul excavării, atât arheologii, cât și lucrătorii s-au comportat ca într-o galerie de mină și nu s-a acordat nicio atenție operațiunilor care sunt specifice lucrărilor de evaluare de teren: nu au fost decopertate treptat straturile arheologice, au fost excavate oase care au fost total ignorate și, cel mai important lucru, acțiunile de evaluare au continuat dincolo de identificarea stratului limită. Evaluarea de teren se încheie în momentul detectării stratului virgin (neatins de mâna umană), strat de altă culoare, în acest caz stratul de argilă roșie identificat la adâncimea de 1m. De la identificarea acestui strat, orice săpătură în adâncime a fost executată ilegal. Continuarea lucrărilor dincolo de adâncimea de 1 m, printr-o secțiunea excavată paralel cu zidul bisericii, a afectat structura de rezistență a bisericii, având în vedere că secțiunile arheologice se fac întotdeauna perpendicular pe zid, cât mai îngust, și fără să pună în pericol construcția”, se arată în comunicat.

Corina Macavei

loading...


Lasa un Comentariu

E-mailul tau nu va fi publicat. Campurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Scroll To Top