sâmbătă , 23 septembrie 2017
NEWS ALERT

REGIZORII ROMÂNI ŞI JURNALIŞTII DE LA BBC, ATRAŞI DE CLISURA DUNĂRII

De peste 20 de ani Clisura Dunării atrage ca un magnet casele de producţie de film din România, dar şi televiziuni britanice, elveţiene, germane, austriece şi franceze, care au realizat în zonă mai multe documentare istorice şi ştiinţifice.

deschidere

Frumuseţea magnifică a acestui colţ de ţară, unde muntele şi apa Dunării şi-au dat mâna şi au creat o zonă unicat în Europa, un loc care la prima vedere îţi taie răsuflarea,  este reliefată în multe pelicule româneşti. Tema preferată de regizorii care au filmat aici a fost în general evadarea românilor  din lagărul comunist,  graniţa cu fosta Iugoslavie fiind  poarta spre Occident a multor tineri în perioada comunistă. Din păcate, mulţi dintre români au sfârşit în apele adânci ale bătrânului fluviu ori au ajuns în închisorile comuniste pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat.

„Duios Anastasia trecea”

În anii comunismului, regizorul Alexandru Tatos a filmat la Dubova în Clisura Dunării pentru „Duios Anastasia trecea”, un film în care rolul principal a fost interpretat de marele actor Amza Pellea. Într-un sat de pe malul Dunării, partizanii români şi sârbi hăituiesc armata germană. Un partizan sârb împuşcat este expus în mijlocul satului, fiind interzisă îngroparea lui, sub ameninţarea cu moartea. Anastasia, tânără învăţătoare, se hotărăşte să-l îngroape şi, în ciuda încercărilor notabilităţilor satului de a o împiedica, îşi duce planul la bun sfârşit. În noaptea următoare, oamenii primarului o ucid, aruncând-o într-un closet.

Locaţii excelente şi ieftine

După 1990, casele de producţie au venit rând pe rând în acest colţ de ţară, de o frumuseţe dumnezeiască, însă nepromovat aşa cum ar merita de autorităţile locale. Regizorii au simţit însă potenţialul uriaş al acestei zone, unde găseşti şi munte şi Dunăre şi un spectacol de culori al celor patru anotimpuri şi peisaje naturale  superbe care îi inspiră pe directorii de imagine sau de sunet.  Producătorii caselor de film sunt încântaţi şi de locaţiile excelente şi ieftine şi nu în ultimul rând de ospitalitatea şi disponibilitatea localnicilor, care sunt dornici să facă figuraţie pe bani puţini sau chiar muncă de voluntariat. Casa de producţie, MRAKONIA FILM, în colaborare cu Centrul Naţional pentru Cinematografie, Societatea Română de Televiziune, Ministerul Culturii din Serbia şi Vienne Film Institute au filmat în Clisura Dunării pentru pelicula « Dacă bobul nu moare », un film de lung metraj în regia lui Sinişa Dragin. Filmul este o dramă cu accente comice, povestea contemporană a două familii, din România şi Serbia, care în mod surprinzător ajung să se întâlnească. Poveştile lor se intersectează cu o legendă din zona Ardealului despre o biserică de lemn, înghiţită de ape mai bine de 1000 de ani. Şi alte case de producţie importante din România şi-au manifestat interesul pentru a filma în această zonă şi nu ar surprinde pe nimeni dacă în viitor  s-ar realiza aici şi un film american.

SANYO DIGITAL CAMERA

Cătălin Mitulescu a filmat în Clisură

Tema trecerii ilegale a frontierei cu Serbia a fost abordată şi în lungmetrajul „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii”, pentru care regizorul Cătălin Mitulescu a filmat câteva secvenţe în Clisura Dunării. Filmul a adunat Premii după premii la festivalurile internaţionale:  OSCAR / 2007 – reprezintă România la secţiunea „Cel mai bun film străin”, CANNES/ 2006 Un Certain Regard – Premiul de interpretare feminina, SUNDANCE/ 2005 – Premiul pentru cel mai bun proiect european,  VALLADOLID/ 2006 Premiul Tineretului, INNSBRUCK / 2007 Premiul Publicului IPIFF(Festivalul Internaţional al Producătorilor de Film Independenţi)/ 2006 – Premiul pentru cel mai bun film. Acţiunea filmului, se petrece în anii 1989 – 1990. Este povestea unor tineri de 17 – 18 ani, liceeni, vecini şi colegi şi tot ce se întâmplă legat de familiile lor în cartierul mărginaş în care locuiesc în ultima jumătate a lui 1989 şi începutul lui 1990. Povestea lor este una plină de intrigi, de emoţii specifice vârstei, de relaţia fetei cu frăţiorul mai mic, puţin bolnăvicios, care o adoră şi o admiră. Eva eroina din povestea filmului este fata care iubeşte şi este iubită de doi băieţi colegi. Povestea filmului nu este una tristă şi nu este despre revoluţie ci doar o trecere peste eveniment. Florentina Onea, directorul de producţie al filmului, spune că locaţia aleasă pentru filmări a fost strict legată de locul pe unde treceau românii în Serbia: „Am venit în locul în care oamenii fugeau din ţară, acesta a fost criteriul, dar când am venit aici am fost foarte încântaţi de zonă, de loc şi de primire, de oameni, de ajutor”

Apele tac

mirunaFilmul Ancăi Miruna Lăzărescu „Apele tac”, cel mai premiat scurtmetraj românesc al tuturor timpurilor, a fost realizat tot în Clisura Dunării. Filmul care a fost nominalizat la Oscarurile europene in 2011 a reusit sa adune nu mai putin de 75 de premii nationale si internationale spune povestea a doi prieteni, care în 1986, vor să fugă din ţară trecând Dunărea înot.

Localnicii, ospitalieri

„Totul pleacă de la două poveşti pe care le-am auzit de la părinţii unor prieteni care au încercat să fugă şi unii chiar au reuşit. Una din poveşti s-a petrecut chiar foarte aproape de acest loc, la Liubcova, Erau două cunoştinţe, care aveau nevoie una de cealaltă. Unul din ei lucra la poştă şi avea permis să treacă prin această zonă, iar celălalt avea conexiunile la sârbi, care să-i ducă mai departe în Germania. Totul a mers bine, s-au întâlnit la Caransebeş, făceau întâlniri aşa mai pe secret, în cimitir, şi şi-au planificat totul foarte minuţios, iar în noaptea stabilită, cel de la poştă a venit cu Dacia l-a luat şi au plecat spre Dunăre. Când au ajuns la Dunăre cel care nu lucra pentru Poştă i-a mărturisit că de fapt el nu ştie să înoate. Atunci cel de la Poştă l-a pus într-un colac şi au trecut Dunărea”, ne-a declarat Anca Miruna Lăzărescu. De ospitalitatea oamenilor de aici care sunt încântaţi de prezenţa actorilor românilor în zonă vorbeşte şi realizatoarea Anca Miruna Lăzărescu. „Am filmat aici o scenă foarte grea pentru că a fost nevoie de foarte mulţi oameni, am  filmat o rugă la Eşelniţa. Oamenii de aici sunt foarte prietenoşi, foarte deschişi, batem la casele oamenilor şi ni se deschid toate uşile. Am dat numai de oameni cu suflet . Ajutorul dat de săteni aici nici nu se poate măsura în bani, fiindcă dacă ar fi trebuit să plătim pentru 50-60 de oameni care vin să facă o petrecere nici nu am putea să ne permitem, dar ei vin voluntari. Nu avem bani, este totuşi o producţie studenţească. În Germania nu găseşti asemenea oameni”, ne spunea în iunie 2010 Anca Miruna Lăzărescu.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Televiziunea BBC, interesată de Clisură

Şi televiziunea BBC a filmat în Clisura Dunării mai multe documentare. Un exemplu ar fi un serial istoric şi ştiinţific despre migraţia din Africa a oamenilor moderni. Într-unul dintre episoadele acestui serial realizatorii au arătat ruta pe care oamenii moderni, în urmă cu 40.000 de ani, au circulat prin Europa. Englezii au filmat într-o peşteră din Clisura Dunării, unde s-a descoperit o mandibulă, care este cea mai veche rămăşiţă de Homo Sapiens din Europa, având o vechime între 35.000 şi 40.500 ani. De asemenea, s-a filmat şi Dunărea, de la Orşova la Cazane, deoarece oamenii de ştiinţă iau în calcul faptul că Dunărea a fost o posibilă rută pentru migraţia oamenilor. Realizatorul BBC Michael Palin a filmat în zona Cazanelor Dunării pentru un documentar despre Hadrian, fostul împărat al romanilor. Împăratul Hadrian era cunoscut ca un bărbat tânăr şi foarte curajos,  care a luptat alături de Împăratul Traian în cele două războaie cu dacii. Motivul pentru care jurnaliştii de la BBC au ales această locaţie este faptul că Dunărea a fost la un moment dat graniţa de est a Imperiului Roman. Cu ajutorul actorului Dan Bădărău englezii au vrut să redea în documentar atmosfera regatului dacic şi Dunărea ca pe o frontieră naturală pe care a traversat-o împăratul Traian.

Corina Macavei

loading...


Lasa un Comentariu

E-mailul tau nu va fi publicat. Campurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Scroll To Top