vineri , 22 septembrie 2017
NEWS ALERT

ROMÂNII TIMOCENI ÎŞI CAUTĂ DREPTURILE. UN PAS SPRE INTRODUCEREA LIMBII ROMÂNE ÎN ŞCOLILE DIN SERBIA

Biserica romaneasca din malainitaDe două sute de ani, românii de la sud de Dunăre luptă pentru păstrarea identităţii, care se transpune în posibilitatea de a avea învăţământ în limba română şi slujbă în biserici în grai românesc. Ei vor să li se recunoască aceste drepturi pentru care au militat mereu cu ardoare. Pentru prima dată după aproape două secole, statul sârb a acceptat să facă un pas pentru introducerea limbii române în şcoli. În urma unui proiect pilot derulat în trei judeţe, căruia îi urmează şi o anchetă se va stabili dacă românii vor să-şi vorbească limba şi acest lucru ar putea fi introdus oficial în şcoli din luna septembrie a acestui an.

Codrul e frate cu românul spune un celebru proverb românesc. Oriunde ar fi el în lume, am completa noi. Versurile unui cântec românesc, interpretat în stil propriu de o formaţie de români timoceni „pădure soro pădure să creşti naltă şi subţire” par să fi devenit un imn prin care aceşti tineri artiţşti au încercat să exprime lupta fraţilor aflaţi la sud de Dunăre, în demersul de a-şi păstra identitatea. Astăzi, când ţara în care trăiesc bate la porţile Uniunii Europene, semne bune se întrevăd, dar bătălia este încă lungă şi deloc uşoară:

„154 de sate sută la sută româneşti, 48 de localităţi mixte, între 300 – Parintele Boian Alexandrovici350.000 de români, nu au şcoală românească, nu au o oră în limba română, bisericile sunt prigonite, la atâţia oameni avem două biserici, trei paraclise, câteva troiţe şi şase preoţi. Biserica ortodoxă sârbă se opune, nu ne recunoaşte, statul sârb nu ne recunoaşte”. L-am citat pe părintele Bojan Alexandrovici unul din puţinii preoţi români de dincolo de graniţă, slujitor în Biserica de la Malainiţa. El poartă crucea învierii bisericii în grai românesc. Acelaşi grai care din toamnă ar putea să-şi facă loc, pentru prima dată oficial şi în sălile de clasă din Serbia. Până acum românii l-au păstrat greu, transmis doar din generaţie în generaţie. „Eu m-am născut în Kladovo şi la 12 ani am plecat la ţară. Acolo am început să învăţ de la ai bătrâni, de la bunica. Acolo la noi în sat foarte mulţi vorbesc limba română, doar cei tineri nu prea o mai vorbesc” ne spune Biser Pârvanovici.

Astăzi, forţat şi de oficialii europeni, statul sârb a decis să admită că românii trebuie să-şi înveţe limba. Aşa s-a născut proiectul pilot prin care în trei oraşe din ţara vecină, Bor, Zaicer şi Negotin, s-au organizat cursuri în limba română. Numai că puse după ore şi uneori la mare distanţă de locuinţele copiilor, cursurile n-au avut prea mare succes. Deşi mulţi părinţi români au cerut acces la învăţământ în limba maternă pentru copiii lor, chiar şi în locuri în care cursurile nu au fost organizate. La Kladovo, spre exemplu, deşi au fost strânse semnături, aceste cursuri nu au fost organizate.

„Am început să strângem semnăturile de la părinţi pentru copiii care vor să înveţe în limba română. De mai bine de jumătate de an ne ocupăm cu înscrierea copiilor pe formulare şi aceste formulare s-au dus la şcoli pentru ca să se poată învăţa limba română aici la noi la Kladovo. Părinţii a peste 150 de copii şi-au dat acordul ca micuţii lor să aibă învăţământ în limba română, ne spune Tihan Matasarieici, preşedinte Asociaţia pentru Cultura şi Tradiţia Românilor.

deschidere cursuriCei care păstrează legătura cu românismul de la sud de Dunăre cred însă că acest proiect este un început. „Toate ţările care aderă la Uniunea Europeană trebuie să respecte drepturile fundamentale are minorităţilor. Minoritatea română are acest drept de a învăţa limba română şi  recent s-a încheiat un proiect pilot care este un pas înainte pe calea aprobării de către autorităţile sârbe a introducerii limbii române în şcoli. Cred că de acum înainte nu mai există niciun impediment şi din toamnă românii îşi vor putea învăţa limba maternă în şcoli” spune Romeo Crâşmaru, preşedinte Asociaţiei Forum pentru Cultură şi Identitate.

Introducerea limbii române în şcoli i-ar ajuta pe copiii românilor nu doar să-şi păstreze identitatea. Părinţii pun un accent mare şi pe dezvoltarea personală copiilor lor. 180 dintre aceştia studiază acum în România susţinuţi de statul român. Adică au studii gratuite, cămin gratuit şi masă gratuită. „Anul acesta fiica mea trebuie să plece la studii în România, ea va merge la Universitatea din Craiova, la medicină. Ştie limba română, dar ştie puţin şi ştie ce a învăţat ea acasă, limba vorbită cu bunica. Dacă ar fi avut posibilitatea să înveţe la şcoală, ar fi fost mult mai bine, lucrurile ar fi stat altfel acum” spune Bojan Constantinovici, un român din Kladovo . „În primul rând ştim că studenţii care vin la studiu în RoAbecedarmânia fac mai înainte un an pregătitor, în care învaţă limba română, după care intră în procesul de învăţământ. Aceste cursuri în limba română ar exclude acest an pregătitor, asta dincolo de faptul că limba învăţată la şcoală înseamnă pătrarea identităţii, explică Romeo Crâşmaru importanţa studierii limbii materne în şcolile din Serbia.

În afară de pasul făcut de autorităţile sârbe, cu fonduri europene, prin Departamentul românilor de pretutindeni, reprezentanţii românilor din Serbia vor organiza şi ei cursuri de limba română, în care sunt implicaţi circa 50 de copii, într-o tabără de vară, în oraşul Kladovo şi în satul Podvârşka.

loading...


Un Comentariu

  1. Cat timp suntem ALATURI de sarbi vis-a-vis de problema KOSOVO sunt sanse …..Dar nu uitati pozitia
    UE in raport cu KOSOVO asa ca …

Lasa un Comentariu

E-mailul tau nu va fi publicat. Campurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Scroll To Top