vineri , 22 septembrie 2017
NEWS ALERT

SĂRBĂTOARE LA PONOARELE. AFLĂ AICI PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR

Sâmbătă şi duminică, în comuna mehedinţeană Ponoarele, sunt aşteptaţi mii de oameni să petreacă în singura pădure de liliac sălbatic din ţara noastră, la o serbare câmpenească din care nu vor lipsi muzica şi dansurile populare, micii şi berea.

padurea de liliac

Organizatorii, Primăria şi Consiliul Local Ponoarele, au pregătit spec­tacole în aer liber, sus­ţi­nu­te de formaţii de muzică po­pu­lară din Mehedinţi şi judeţele li­mi­trofe, de solişti de muzică populară de valoare, dar şi de tarafuri de ar­t­işti locali, precum şi dansuri populare autentice.

Autorităţile au făcut pregătiri toată săptămâna pentru această sărbătoare.

„La intrarea în Pă­du­rea de Liliac, am încercat să amenajăm cât mai frumos şi să curăţăm întreaga zonă, primar ponoarepentru ca localitatea Ponoarele să-şi în­tâmpine oaspeţii aşa cum se cuvine. Sărbătoarea Liliacului care dăinuie de timpuri este sim­bolul comunei noastre. Suntem siguri că oaspeţii care ne vor vizita zona se vor simţi bine, iar cântecul, jocul şi voia bună vor fi la ele acasă”

a declarat primarul comunei Po­noarele, Georgică Pătraşcu.

Astăzi, debutează manifestările „Sărbătorii liliacului”. La lăsarea serii, în jurul unui frumos foc de tabără, se vor încinge hore populare ca la munte. Comercianţii şi-au amplasat tarabele cu mici, bere şi produse tradiţionale în platoul pădurii de liliac, întregind atmosfera de sărbătoare.

Duminică, începând cu orele 1100, vor începe manifestările cultural-artistice, iar pe scena amplasată în Pădurea de Liliac  vor evolua: Ansamblul „Liliacul” din Baia de Aramă, condus de Trancă Elena; Ansamblul „Bordeiaşul” al Clubului copiilor din Baia de Aramă, condus de Corlan Georgeta; Ansamblul „Liliac de la Ponoare” condus de Martinescu Elena; Ansamblul profesionist „Danubius” al Centrului Cultural „Nichita Stănescu”; solişti vocali şi instrumentişti ai ansamblului „Danubius”; Ionuţ Tudorescu; Delia Barbu; Oana Pârvan; Ion Drăgan şi alţi solişti îndrăgiţi. Invitatul special al evenimentului este îndrăgita interpretă de muzică populară Niculina Stoican.

Pă­durea de liliac, declarată monument al naturii, se află între satele Po­noa­rele, Tihoi şi Băluţa. În a­pro­pierea sa se află lacul Ză­ton, de origine vulcanică, care se întinde pe 5 km şi se pierde în peşteri. Un punct de atracţie de­osebit este Podul Natural, sau Podul lui Dumnezeu, for­mat dintr-o stâncă uriaşă, pră­vă­lită peste un curs de apă. Zo­na mai cuprinde Steiul Po­no­rii, o stâncă uriaşă pe care Sfân­tul Nicodim voia să cons­tru­iască o mănăstire. Până la ur­mă, a fost construită o bi­se­ri­cuţă, despre care marele Ni­colae Iorga spunea că ar apa­r­ţine cu adevărat construcţiillor ridicate de Nicodim.

Cele­bra pădure de liliac, locul în ca­re se desfăşoară sărbătoarea anuală cu acelaşi nume se află la 3 kilometri de Ponoarele, singurul drum de acces fiind unul pietruit şi deosebit de aglomerat cu prilejul sărbătorii. Nu doar pădurea de liliac atrage turiştii în acest colţ mirific al zonei de nord din Mehedinţi, ci şi multe alte frumuseţi  care sunt  catalogate drept monumente ale naturii, unice în Eu­ro­pa. De exemplu, Podul lui Dumnezeu este o arcadă de calcar (de 4 m grosime), cu o lungime de cca 60 de metri, o des­chi­de­re de 27 de metri, şi o lăţime de 9,7 metri, fiind al doilea pod na­tural din Europa, ca mărime, şi singurul funcţional (pe dea­su­pra sa trece şoseaua Drobeta-Turnu-Severin – Baia de Ara­ma – Băile Herculane).

podul lui dumnezeu (36)Podul s-a format prin prăbuşirea unui pe­rete al Peşterii Bulba care prin cei 5.000 de metri de galerii şi prin arhitectura sa interioară deosebită este o atracţie tu­ris­ti­că. Deasupra peşterii şi a podului se află un deal plin cu for­ma­ţiuni carstice, între care „lapiezurile îngropate” – încreţituri cal­caroase – ce alcătuiesc Câmpul Afroditei şi Câmpul Cle­o­pa­trei, unice în Europa, la altitudini de până la 600 de metri. La cealaltă ieşire a peşterii (pentru cine mai are puterea sa a­jun­gă pana acolo), întalnim Lacul Zaton, un lac de origine cars­tică si care, avand legătură cu sistemul hidrografic al peş­terii, este când plin ochi, când pustiu şi crăpat.

Corina Macavei

 

loading...


Lasa un Comentariu

E-mailul tau nu va fi publicat. Campurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Scroll To Top