vineri , 21 iulie 2017
NEWS ALERT

SE CONTINUĂ CERCETĂRILE LA AMFITEATRUL MILITAR ROMAN DE LA DROBETA

Cercetătorii de la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti au reluat cercetările la amfiteatrul militar roman descoperit în anul 2010, atunci când au demarat lucrările pentru reabilitarea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin.

 

DSCF8411

O întâmplare fericită făcea ca în toamna anului 2010, atunci când utilajele costructorului scormoneau pământul pentru a fi ridicată fundaţia unui pavilion multifuncţional, să fie descoperit un amfiteatru militar roman. Muzeul Regiunii Porţilor de Fier de la Drobeta Turnu Severin se află de câţiva ani în reabilitare cu fonduri europene, iar acest pavilion este prins în proiectul de reabilitare. Este o descoperire deosebit de importantă şi pune Drobeta pe aceeaşi linie cu Ulpia Traiana Sarmizegetusa ori Porolissum.

deschidere

„Este o descoperire importantă, nu sunt astfel de amfiteatre cunoscute în Dacia din punct de vedere arheologic. Informaţii să spunem în alte izvoare există, dar arheologic sunt destul de puţine cunoscute, este unul celebru la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unul la Porolissum, unul la Micia, la Veţel pe Mureş, dar în această zonă nu era cunoscut un astfel de obiectiv. Deşi fusese presupus în literatura mai veche pe baza în primul rând a reprezentărilor de pe Columna Traiană că şi la Drobeta, lângă Podul Roman lui Traian de peste Dunăre, va fi fost construit şi un amfiteatru, reprezentat de altfel pe Columnă”, spune Florian Matei Popescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti.

 Aici aveau loc jocuri de gladiatori

Situat în apropierea Castrului roman şi termelor romane, acest amfiteatru avea rolul de adunare a soldaţilor şi aici aveau loc jocuri de gladiatori la diversele sărbători care celebrau cultul imperial, dar probabil era folosit în anumite momente şi pentru un teren de exerciţii chiar pentru soldaţi.  Despre datarea monumentului cercetătorii nu au deocamdată elemente concrete din săpătură. „Putem presupune că el a fost construit probabil în acelaşi timp cu Podul lui Traian, o primă fază a edificiului ar data din Epoca lui Traian, la începutul stăpânirii romane în Dacia în jurul anilor 106-107 şi apoi probabil că el a fost folosit măcar până în secolul al III-lea chiar începutul secolului al IV-lea când încă sunt atestate jocuri de gladiatori. După secolul al IV-lea, odată cu apariţia creştinismului astfel de obiceiuri cad în desuetudine şi sunt abandonate la nvelul întregului Imperiu Roman, aşa că putem presupune că şi aici nu a mai fost folosit acest amfiteatru”, spune Florian Matei Popescu, instructor de arheologie la Institutul „Vasile Pârvan” din Bucureşti.

DSCF8405

Cercetările au început în 2012

Cercetările ştiinţifiice în zonă au început în anul 2012 şi până acum specialiştii au reuşit să pună în evidenţă o structură a unui amfiteatru cu arenă, cu zidul perimetral al arenei din piatră de râu şi de carieră, legată cu mortar. Este o construcţie de tip circular, specifică unor astfel de monumente. De dimensiuni mult mai mici decât Colosseumul din Roma, a fost construit pentru a deservi garnizoana staţionată în Castrul de la Drobeta. Dimensiunile lui sunt relativ mici,  35 pe 36, cu o formă eliptică, aproape rotundă şi probabil că tribunele construite posibil din lemn nu ar fi putut adăposti mai mult de 1200-1500 de spectatori. „Această observaţie a noastră merge foarte bine cu lucrurile pe care le ştim despre garnizoana de la Drobeta din timpul epocii romane şi anume că era vorba de o cohortă de 1000 de soldaţi, deci practic acest amfiteatru militar a fost construit special pentru a deservi garnizoana aflată aici la Drobeta. De asemenea, am reuşit să surprindem cele patru porţi de intrare, nu ştim în momentul de faţă, nu avem foarte multe elemente despre structura şi infrastructura tribunelor,  probabil că ele erau de lemn”, mai spune cercetătorul ştiinţific de la „Vasile Pârvan”.

DSCF8419„Anul acesta ne propunem să scoatem la iveală cele patru porţi ale amfiteatrului. Deja una este pusă în evidenţă, este cea din partea de sud-est, celelate porţi deja le cunoaştem, le-am identificat, avem părţi din ele scoase la lumină. Anul acesta sper ca măcar două din ele să fie scoase complet la lumină şi să fie consolidate. Sigur după asta noi avem în vedere, cu ajutorul unui arhitect, să propunem un proiect măcar ideal, pe hârtie, de reconstituire a acestui obiectiv militar”, spune profesorul Constantin Petolescu, cel care conduce activitatea echipei de cercetători la Turnu Severin.

Aşezare medievală peste acest amfiteatru

Foarte interesant, peste acest amfiteatru roman se pare că a existat o aşezare medievală, pe care specialiştii au reuşit să o suprindă în mai multe locuri, în mai multe secţiuni pe care le-au trasat pentru a cerceta acest edificiu. Este o aşezare care pare a fi sincronă cu aşezarea de la Cetatea Medievală, secolul al XIII-lea – secolul  al XIV-lea, cercetările ulterioare urmând să arate cât de mult se întindea această aşezare medievală. „Eu cred că ea trebuie totuşi pusă în legătură cu biserica medievală de secolul XIV, care se poate vedea la est de amfiteatrul roman. În anii trecuţi au fost descoperite şi câteva morminte, deci a existat un cimitir, care deservea această biserică şi probabil că în apropiere s-a dezvoltat şi o aşezare”, mai spune Florian Matei Popescu. Tot aici au fost descoperite câteva bordeie, ceramică, obiecte din fier, lucruri care sunt specifice aşezării medievale din zona Severinului.

Termele romane, consolidate

Activitatea echipei de cercetători de la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti, condusă de profesorul Constantin Petolescu, este împărţită  în mai multe sectoare, în funcţie de obiectivele arheologice din această zonă: în zona Castrului, în zona amfiteatrului roman şi în zona unui obiectiv, aproape finalizat – termele romane, aşa numitele terme ale lui Bărcăcilă pentru că au fost descoperite şi puse în evidenţă în anii 30 de arheologul severinean Alexandru Bărcăcilă.

DSCF8427

Prima fază a acestei clădiri se poate data încă din timpul Împăratului Traian, ea fiind construită cel mai probabil de o vexilaţie a legiunii a V-a Macedonica, care a participat de altfel şi la construcţia podului lui Traian. Au fost găsite câteva cărămizi ştampilate şi din acest motiv cercetătorii consideră că o vexilaţie a acestei legiuni a participat la construcţia acestor terme. „Ele deserveau în primul rând Castrul de trup auxiliar care a fost amplasat lângă Podul lui Traian de la Drobeta şi acesta poate fi vizitat şi este situat la câteva sute de metri mai spre Est. Planul unui astfel de clădiri este destul de tipic, el este compus din încăperi cu apă rece, cu încăperi cu apă caldă, încăperi care erau bine încălzite. De altfel din partea dinspre est se poate vedea, a şi fost descoperit un bazin care este şi foarte bine păstrat. S-au descoperit în săpăturile mai vechi, în anii 30, conducta care alimenta cu apă acest edificiu termal”, spune Florian Matei Popescu.

DSCF8426

Din păcate edificiul a fost distrus în mare parte la sfârşitul secolului al XIX-lea, în momentul în care a fost construit terasamentul căii ferate şi el poate fi văzut în acest moment aproximativ pe jumătatea lui nordică. Tot aici au fost descoperite inscripţii, monumente de piatră, monumente funerare, ceramică şi tot ceea ce era specific unei aşezări de tip romanice. Termele romane au fost reconsolidate şi vor face parte din parcului arheologic din curtea Muzeului Regiunii Porţile de Fier, care va cuprinde Castrul de trup auxiliar, Piciorul Podului lui Traian, amfiteatrul roman, aflat în acest moment în cursul săpăturilor arheologice.

DSCF8433

Întreg ansamblul de aici este important şi are avantajul că toate obiectivele istorice se află toate pe o rază de câteva sute de metri. Anul viitor, când lucrările de reabilitare vor fi gata, toate aceste obiective vor putea fi vizitate, iar cei dornici să afle cât mai multe despre antichitatea greco-romană vor putea să-şi facă o idee despre cum a arătat un pod roman, un castru unde era aşezată o trupă auxiliară, un amfiteatru unde aveau loc jocuri de gladiatori, băile romane, unde era importantă partea de igienă, dar era şi un loc foarte important de socializare, practic era locul unde militarii din Castrul de la Drobeta şi probabil şi o parte din populaţia civilă veneau aici zi de zi.

Corina Macavei

 

 

 

 

 

 

loading...


Lasa un Comentariu

E-mailul tau nu va fi publicat. Campurile marcate sunt obligatorii *

*

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Scroll To Top